sâmbătă, 18 decembrie 2010

Plutirea ciorilor...

Plutirea ciorilor pe cer,
Atat de sobru si de trist,
Atat de plin de pete-i cerul
Si norii parca au pierit.


Si vantul bate-n asfintit,
Si cerul brusc s-a inegrit,
Si ciorile iar au iesit.


Cu aripile larg deschise,
Cu glasul lor cel ragusit
Ce par a suferii cumplit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu